Vocaţia monahală şi vocaţia creştină


Bogdan DUCA

Discutam ieri cu fratele meu despre lumea Patericului. Concluzia lui a fost aceea că adevăraţii creştini sunt doar călugării care îşi asumă călugăria şi că altfel Creştinismul este imposibil în lume.

E o mare ispită, aceasta, în a vedea Creştinismul asociat cu monahismul, ispită mult încurajată de către Bisericile tradiţionale.
În fapt, vocaţia monahală este o cale extraordinară, care nu e firească. Este calea celor care vor desăvârşirea, sfidând firea omenească.
Călugărul depune jurământ de ascultare întru toate faţă de superiorul său ierarhic. Omul, prin natura sa, este liber.
Călugărul depune jurământ de castitate, omul, de la Dumnezeu, se bucură de plăcerile sexualităţii şi este chemat să se împlinească prin naştere de prunci şi familie.
Călugărul depune vot de sărăcie. Omul obişnuit este chemat să prospere, nu doar pentru el ci şi pentru ceilalţi..
Monahul se consideră chemat să fugă de lume, să se izoleze de ea. Creştinul este chemat…

View original post 364 more words

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s